După minunatele sărbători creștine de primăvară: Sâmbăta lui Lazăr, Duminica Floriilor și Învierea lui Hristos, acum vine rândul Sfântului Gheorghe, când Biserica Ortodoxă Bulgară comemorează ziua unuia dintre primii săi martiri. 

Tânărul Gheorghe a intrat în armată, unde s-a dovedit a fi un bun soldat și a urcat rapid în ierarhia militară, ajungând în garda personală a împăratului Dioclețian. În anul 303, suveranul a emis un edict de persecutare a creștinilor în tot Imperiul Roman, iar lui George i s-a ordonat să participe la persecuții. În schimb, curajosul războinic a dezvăluit că era creștin și a criticat decizia împăratului. 

Suferințele, în numele credinței creștine, pe care le-a îndurat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, au fost deosebit de grele, care pentru creștinii de astăzi par copleșitoare. În timpul torturilor, el a supraviețuit în mod miraculos, ceea ce i-a determinat pe mulți să creadă în Hristos, iar alții au anunțat public, fără teamă, că sunt creștini. 

Urmând exemplul Mântuitorului care a învins moartea și suferința, Sfântul Gheorghe a acceptat martiriul în numele Mântuirii. Pentru a-i înfrânge credința, l-au pus să învie un mort îngropat de mult timp, iar cu rugăciunile sale, sfântul a reușit să-l readucă la viață pe cel mort. 

La vederea miraculoasei învieri, cei prezenți au crezut și s-au întors la Dumnezeu, dar au fost uciși imediat, iar Gheorghe a continuat să facă minuni și să-i lumineze pe cei din jur cu credința sa. 

În cele din urmă, i s-a arătat însuși Hristos și, consolându-l, i-a pus o coroană pe cap, cu promisiunea de a domni împreună cu El în Împărăția Cerurilor.

Sfântul Gheorghe a fost ucis pe 23 aprilie. Această dată a fost marcată de Biserica Ortodoxă din Bulgaria până în 1916, dar odată cu introducerea calendarului gregorian, sărbătoarea sa a fost mutată la 6 mai.