În Vinerea Mare, Biserica amintește de marile suferințe ale lui Iisus Hristos, care a acceptat prin propria Sa voință să fie judecat, biciuit, scuipat, umilit, pălmuit și arătat poporului într-o haină purpurie, cu o coroană de spini pe cap.

Cu crucea grea pe umeri, Hristos a fost dus pe un deal numit Golgota, lângă Ierusalim, pentru a fi răstignit nevinovat, pentru păcatele omenirii, între doi criminali. În aceste momente de suferință și durere inumană, Mântuitorul se roagă Tatălui Său, nu pentru El, ci pentru a-i ierta pe torționarii Săi, dând cel mai înalt exemplu de iubire pentru aproapele Său.

Iisus în Golgota, o frescă din 1546 realizată de Theophanes Cretanul în Mănăstirea Stavronikita de pe Muntele Athos

Chiar în acest moment, unul dintre criminali recunoaște în El pe Fiul lui Dumnezeu și cere iertare pentru păcatele sale. Mântuitorul acceptă pocăința criminalului, care comisese cele mai grave păcate, și promite să-l ia cu El în Împărăția lui Dumnezeu. Astfel, El dă speranță credincioșilor că există iertare pentru cei care se pocăiesc sincer.

Pe Cruce, Hristos a acceptat moartea și Și-a dat ultima suflare pentru a salva întreaga umanitate de la moartea spirituală. În acel moment, parcă întreaga natură s-a cutremurat - pământul s-a zguduit, iar soarele și-a ascuns lumina.

Vinerea Mare este cea mai tristă zi pentru toți urmașii lui Iisus Hristos, o zi de doliu și pocăință, dar și o zi de profundă recunoștință pentru sacrificiul de sine al Mântuitorului. În Vinerea Mare nu există Sfânta Liturghie. Dimineața devreme, înainte de Dumnezeiasca Liturghie numită Ceasurile Regale, „mormântul” decorat cu flori al lui Hristos este așezat în mijlocul bisericii, în fața Crucifixului așezat acolo în Joia Mare.

Fotografii: arhivă, pravoslavieto.com, BTA